Procrastinarea! De ce nu reusim sa avem succes

Multe persoane amână până în ultimul moment sarcinile pe care trebuie să le realizeze, dar sunt oameni care evită, în mod deliberat, activitățile dificile și caută diverși factori distractori. Ce înseamnă atunci procrastinarea? Procrastinarea presupune o formă de amânare nepotrivită, astfel încât sarcinile intenționate și importante sunt întârziate în mod voluntar și inutil, afectând performanța acestuia, dezvoltând un nivel al stresului și/sau diminuându-se starea de bine (Sirois & Pychyl, 2016). Acest concept este definit, pe scurt, ca fiind un eșec în autoreglare (Steel, 2007). Consecințele procrastinării Una dintre principalele caracteristici ale procrastinării este amânarea inutilă a sarcinii, deși persoana cunoaște consecințele acesteia. Astfel, procrastinarea este însoțită de anumite costuri, în domenii precum performanța, starea de bine și starea de sănătate. Productivitate și performanță. O meta-analiză pe tema procrastinării (Steel, 2007) evidențiază, în mod surprinzător, o asociere negativă și scăzută dintre procrastinare și performanța academică, concluzionând, astfel, că procrastinarea este uneori dăunătoare, alteori inofensivă, dar cu siguranță este inutilă. O altă meta-analiză pe aproximativ 38.000 persoane evidențiază, de asemenea, o relație negativă între procrastinare și performanța academică (Kim & Seo, 2015). Mai mult, legat de procrastinarea online, cercetările evidențiază faptul că oamenii raportează aproximativ 50% timp pierdut în mediul online (rețele de socializare, cumpărături online) ca fiind procrastinare, cu implicații și costuri privind productivitatea în toate domeniile (LaVoie & Pychyl, 2001). Starea de bine psihologică. Procrastinarea este relaționată cu anumite stări negative ale dispoziției, precum anxietate și depresie, rușine, vinovăție, distres, sănătate psihică diminuată (Siriois & Pychyl, 2016). Deși o mare parte din cercetări indică faptul că amânarea precede aceste stări negative ale dispoziției, alte studii evidențiază, de asemenea, că relația dintre amânare și dispoziție este bidirecțională deoarece efectul negativ poate, la rândul său, să prezică procrastinarea (Ferrari, 1994; Tice, Bratslavsky, Baumeister, 2001). Starea de sănătate. Procrastinarea este asociată cu un ansamblu de comportamente riscante pentru sănătate, precum alimentație sănătoasă și activitate fizică reduse (Siriois & Pychyl, 2016). De asemenea, aceste persoane nu reușesc să aducă modificări sănătoase ale stilului de viață (Sirois & Giguere, 2013). Cu toate acestea, pentru diminuarea procrastinării, încheiem cu câteva strategii simple și eficiente recomandate și în practica clinică: managementul eficient al timpului (structurarea adecvată a timpului utilizat și definirea unui scop realist); dezvoltarea concentrării atenției pentru activitate; eliminarea distragerilor; dezvoltarea unor cogniții raționale, utile în situațiile întâlnite; creșterea toleranței la disconfort.